Dragi oameni!

             Daca va urati, dezgustati, omorati unii pe altii amintiti-va ca faceti parte din aceeasi rasa!

Eu una am ales sa imi vad de treaba mea,sa-mi zic parerea mea proasta in gand sau sa vorbesc singura.Stiti cum se zice : uneori e nevoie si de parerea unui expert.Cand vad ca e atata ura in lume ,atat de multa dispretuire intre oameni imi vine sa ii aduc pe toti la realitate dandu-le o palma.

Nu esti mai smecher daca faci pe toata lumea : proasta.Nu esti cu nimic mai "sus" daca te dai destept ..cand nu esti.Nu esti cu nimic mai special cand urasti,cand injuri din nimica toate,cand iti bati joc de oameni.Nu toti sunt perfecti.Nici eu nu sunt,adica va dati seama ca nimeni nu e.Eu ma vad imperfecta si e bine si asa decat sa vorbesc ca unele "printese" .Orice om barfeste si e barfit la randul lui.Poate nu am eu atata minte incat sa ii critic pe altii si gesturile lor.Nu invat bine ca sa ma dau desteapta.Uneori mai zic si eu in gluma "vai , ce frumoasa sunt astazi" si ma bufneste rasul.

Toti suntem oameni ,nu animale si nici extraterestrii,dar daca nu ar mai exsita invidia si dezgustarea nu am mai fi oameni.Invata sa iubesti oamenii, nu masinile si lucrurile scumpe.

O alta problema ar fi luatul la misto pe oricine.Daca esti mai si tare,da frate,ia-te de orice,dar mai intai vorbeste cu cap pentru ca daca nu esti atent poti fi luat prin surprindere de cine nu te astepti.Te poti pierde cu firea si te "face" la psihic,insa nici asa nu e bine.Daca o persoana te enerveaza tare din mai multe motive,zi-i pe fata ,nu pe messenger sau facebook pentru ca nu esti decat un om "slab".Atunci cnd spui pe fata tot ceea ce gandesti,chiar daca respectiva persoana se supara pe tine si devine dusmanoasa cu tine,merita!Merita deoarece dai doavada ca nu esti tare "in gura" pe retelele de socializare ci si pe viu.

Cred ca e destul cat am zis,poate am omis unele chestii din neatentie sau nu m-am gandit ca ar trebui sa le scriu.Totusi sper ca v-ati trezit putin din aceasta ceata a personalitatii.

Anii trec ,pozele raman..

Si acum imi amintesc cum ma jucam in fata blocului cu vecinii mei care si ei au crescut acum si ne salutam daca ne vedem pe strada pentru ca nu mai locuiesc in bloc cu ei.Mi-e dor de clipele cand aveam 7 ani si tot ce aveam in cap era joaca pana tarziu afara..cand ne jucam ascunsa,seara,sau prins si fel si fel de jocuri ale copilariei.Cand nu-mi pasa de nimic,cand nu aveam griji pentru ca mama imi dadea de toate..era mai bine.Pacat ca am crescut..dar la toti ne vine randul.Indata ma vad maritata si la casa mea :)).Parca ieri aveam  3 ani si acum am si buletin.Mi-e greu sa uit amintirile in care ma loveam de orice pe afara sau cand radeam de o idiotenie fara sa ma opresc parandumi-se amuzant.E frumos sa fii copil dar cand cresti ai atatea probleme pe cap : munca,mancare,banii care nu ajung niciodata nestiind cum sa ii imparti pentru haine si altele..Pe mine ma mira parintii mei cum se descurca.Mereu ma ajuta daca pot,cu ce pot ei..Daca se intampla sa ii supar e din cauza ca eu cresc iar ei cred ca sunt inca un copil care mai vrea sa se joace in nisip..Uneori uita ca am crescut ,ca am alte nevoi, ca am alta gandire..ca nu mai sunt un copil.Ma gandesc serios sa am note mari acum ca sa fac ce vreau vara viitoare..sa ies cand vreau si sa stau cat vreau eu afara pentru ca daca nu am note bune si parintii mei sunt mai severi cu mine..ca oricare parinti.In clasele mici aveam doar FB..de ce materia e asa de grea in clasele 5-8?In alte tari nu e asa..In alte tari e o placere sa mergi la scoala,e o placere sa te gandesti ca a doua zi mergi iar la scoala..Insa in Romania e ceva naspa cand auzi de SCOALA.X_X Tot ce imi place la scoala e ca avem pauze si ne intalnim cu colegii cu care mai radem,mai glumim,ne distram.. 
  Deci COPILARIA e cea mai frumoasa perioada din viata unui copil. :X..nu ca acum..cu Iphonuri,Ipaduri si alte chestii din ziua de azi avansate..Era mai frumos sa ne uitam aproape toata ziua la FoxKids si apoi sa plecam afara..imi lipsesc desenele desenate pe foaie apoi aplicate in desen gen : Ed,Edd si Eddy sau Vaca si Puiul..Preferatelle mele.

  Nu pot sa cred ca am crescut insa amintirile raman in poze.. 
                                                                    =>

Viata si clipele ei de neuitat..

Viata e frumoasa daca stii cum sa faci sa fie totul bine,mereu sa ai pe cineva aproape care sa te ajute sa treci peste anumite chestii,sa ai posibiltitatea sa spui "da!acel lucru mi l doresc,si o sa il am!"...si nu in ultimul rand..daca vrei viata trebuie sa fii om cu cei din jurul tau,sa ii respecti cum te respecta si ei pe tine.Eu una urasc oamenii care in fata sunt prieteni cu tine,iti sunt aproape in unele momente si pe la spate te barfesc.Uneori ai impresia ca prietenii sunt cele mai de incredere persoane..insa..unii nu sunt.Dupa parerea mea nu exista prieteni adevarati doar prieteni apropiati.Unii stiu sa tina secrete,unii stiu sa te ajute cu sfaturi,unii nu iti sunt de incredere,unii te barfesc..si tot asa..Pana acuma ceva timp..cand eram si eu mai mica prin clasa a 4a,a 3a, credeam ca viata e usoar..pana m am lovit de un obstacol mare..de lumea rea.De ce lume rea?Pentru ca toti iti vor raul,cand te vad ca suferi se bucura,cand le dai ceva sunt multumiti dar sa te rasplateasca la fel..nu,nici vorba de asa ceva,cand ai o problema..te asculta nu ca sa iti rezolve problema..ci sa ca crezi tu ca iti sunt aproape.Eu am incredere doar in persoanele care ma iubesc..si mi au dovedit asta.Mama mereu imi e aproape chiar daca ne mai certam..dar ea mereu imi vrea binele,la fel si tata.In fine..Viata e ceva anormal..Nimeni nu are o viata perfecta..doar cineva cu absolut tot ce isi doreste..dar izolat de lume..caci toti te invidiaza.Nici eu nu sunt o persoana prea deosebita.Si eu am unele defecte,dar si unele calitati.Insa viata mea nu e tocmai cum o visam eu cand eram mica..Ca oricare alta fata ma visam ca o printesa intr un castel asteptandu l pe acel "Romeo" care sa mi aduca boboane,papusi,castele din jucrie si altele.In ziua de azi..copii viseaza la Iphone..si ma refer la cei din clasa intai.Chiar acum mi am amintit ca eram de servici "pe" scoala si m a rugat o invataroare sa stau putin la clasa ei pana se intoarce ea..Cand am ajuns in clasa..Toti copii pe banci,tipau,sareau,dar cu Iphonu in buzunar.Aveau o aplicatie pe telefon care faceai o poza cuiva de aproape si o modificai sa arate ca un zombie,iar daca atingeai ecranul in "gura" zombiului , te musca de deget.:)).Ceva amuzant dar iti distruge copilaria.Unii au prieteni..boyfriends.girlfriends..de la gradinita..altii se tem de asa ceva..pentru ca au auzit de la alte pesoane ca dragostea doare..Intradevar..doare dar in unele clipe..Eh,vorbeam despre viata.Cauta fericirea pentru ca viata e prea scurta ca sa fii trist.Nu am ajuns pe la 90 de ani ca sa zic ca sunt pe "patul de moarte" sa spun ca viata e scurta..dar imi dau si singura seama cum e..Bunicii mei,saracii..au avut o copilarie pierduta..pe vreamea lui "Ceasca" nu aveau timp liber pentru joaca,pe vremea aceea nu aveau televizoare,sau cei care aveau televizor se uitau o ora pe seara..pentru ca asa era programul..si doar un canal TV ,nu ca acuma..100 si ceva de canale..si nimic bun.Desenele care ne au marcat copilarie gen : Tom si Jarry,Bugs Bunny...si altii..Acum nu prea mai sunt la televizor..sau daca sunt..ne captiveaza atentia cei de la Disney. Fiecare isi traieste VIATA cum vrea,cum poate..dupa placerea lui..Nu ne trebuie alte persoane sa ne controleze viata!

Dragostea.

Incep cu prima mea postare.Subiectul fiind dragostea.De ce acest subiect?Pentru ca de 3 luni si ceva:"> mi s au intamplat lucruri frumoase legate de dragoste.Cred ca am descoperit o persoana care stie sa aibe grija de mine,de sufletul meu.Este el.Cel care ma intelege cand sunt suparata,cel care imi spune ca totul va fi bine,cel care ma alinta,cel care se comporta frumos cu mine,cel care isi petrece timpul cu mine,cel care imi zice pana si cel mai mic amanunt al unui secret de al lui,cel care tine la mine, cel care ma IUBESTE.Cred ca dragoste exista ,dar unele persoane nu o inteleg.Chiar daca sunt inca mititica ca sa inteleg anumite chestii..totusi accept situatia cum e,merg mai departe,fara sa ma uit in trecut..la greseli,fie ca sunt mici,fie ca sunt mari.El ma apreciaza cum sunt..cu defectele mele cele mai mari.Imi este foarte aproape cand simt ca nimic nu mai are rost,cand sunt terminata ,cand nu mai fac fata lumii rele..El vorbeste cu mine pana tarziu la telefon chiar daca este obosit si vrea sa doarma,el imi da mesaje la 4 dimineata spunandu mi ca se gandeste la mine,el e totul pentru mine si as vrea sa i multumesc pt ca a aparut langa mine,pentru ca nu stiu ce m as face fara el..nu stiu ce m as face fara caldura lui.Mereu e aproape de mine si ma ajuta cu orice,cu sfaturi..pentru ca e mai mare ca mine si mai trecut prin viata.Am scris foarte putin despre el,despre tot ceea ce gandesc despre el. 
 Pentru voi,cititorii,nu cred ca e atat de important subiectul acesta cat e pentru mine..dar am simtit nevoia sa ma descarc.

Prezentare.

Hei. Ma numesc Madi. Acesc blog l am facut la plictiseala, insa pe viitor am niste idei pentru el. E o zi plictisitoare ,ora 21:10 si mor in fata calculatorului nestiind ce sa fac. La televizor nu am gasit nimic,din 5 in 5 minute schimbam canalele de televiziune :))..Pe net plictiseala..Asa ca m am hotarat sa mi "renovez" blogul si sa scriu ceva creativ :-?. Sper sa va placa ce o sa scriu,ce o sa creez,ce o sa realizez pe acest blog si ce o sa postez. Multumesc celor care ma urmaresc :d.